Modernizarea producerii şi utilizării energiei, trecerea de la statutul de consumator la cel de „prosumator”, folosirea surselor regenerabile de energie pentru consumul propriu sunt câteva dintre investiţiile finanţate la operatorii economici publici şi privaţi.
S-au împlinit 15 ani de când Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (Fondul) şi-a început activitatea. Organizat în baza unei legislaţii proprii, Fondul este o instituţie financiară atipică, care, în mediul financiar autohton, desfăşoară activităţi de creditare în scopul finanţării exclusive a investiţiilor în eficienţă energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie care conduc în mod obligatoriu la obţinerea de economii de energie.
Destinate iniţial acordării de credite pentru operatorii economici din sectorul privat, finanţările Fondului s-au extins treptat şi la nivelul autorităţilor locale şi al operatorilor economici deţinuţi de acestea, precum şi la nivelul instituţiilor publice. Modernizarea sistemelor de iluminat public inclusiv prin echiparea acestora cu centrale electrice solare cu panouri fotovoltaice pentru acoperirea consumului propriu, reprezintă investiţii finanţate la unităţile administrativ – teritoriale.
Fără să reprezinte un scop în sine, Fondul activează în scopul creşterii interesului şi atragerii sectorului bancar din România pentru creditarea unor astfel de investiţii. Crearea instituţională şi implementarea operaţională a Fondului au avut loc prin intermediul “GEF Proiectul de eficienţă energetică TF050705RO”, în baza unui acord de asistenţă financiară nerambursabilă încheiat între România şi Fondul Global de Mediu (GEF), reprezentat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) ca agenţie de implementare. În baza acestui acord, ţara noastră a primit un grant de 10 milioane dolari SUA care a fost încredinţat spre administrare Fondului pentru creditare şi acoperirea cheltuielilor de funcţionare.
Volumul total de credite acordate este de 20.853.000 dolari SUA pentru investiţii însumând 64.271.000 dolari SUA. În condiţiile în care împrumuturile Fondului reprezintă numai 32% din volumul total de investiţii, rezultă că pentru restul de 68%, clienţii Fondului au utilizat resurse proprii sau atrase din alte surse (circa 38% din sectorul bancar).
Circa 90% din volumul de investiţii provine din sectorul privat şi circa 80% din acesta din industrie. O pondere de 59% din volumul total de investiţii este reprezentată de proiecte destinate îmbunătăţirii eficienţei energetice, restul de 41% fiind destinat proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie. Pentru cele 38 investiţii au fost estimate reduceri anuale de emisii de 149.139 tone/an CO2, ponderile după cele două tipuri de proiecte fiind de 52% pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi restul de 48% pentru valorificarea surselor regenerabile de energie în scopul acoperirii consumului propriu.
„Pentru cele 38 investiţii au fost estimate economii anuale totale de energie de 52.352 tep/an. Din totalul economiilor anuale de energie, circa 60% provin din îmbunătăţirea eficienţei energetice, restul de 40% fiind rezultatul valorificării surselor regenerabile de energie în scopul acoperirii consumului propriu.”
Dr. ing Mihai – Marius Voronca
Perioada brută de recuperare a investiţiilor din întreg portofoliul Fondului este de 3,6 ani, respectiv de 2,86 ani pentru proiectele de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi 4,85 ani pentru proiectele de valorificare a surselor regenerabile de energie în scopul acoperirii consumului propriu.
Modul de lucru
Fondul personalizează relaţia cu clienţii săi şi disponibilizează pentru aceştia expertiză tehnică şi financiară proprie. Scopul primordial al colaborării Fondului cu clienţii constă în a-i ajuta pe aceştia să realizeze investiţiile pe care şi le propun, ori de câte ori acestea conduc la economii de energie.
Flexibilitatea este una dintre caracteristicile esenţiale pentru activitatea de zi cu zi, ea manifestând-se fie în evaluarea proiectul propus finanţării, fie în aprecierea bonităţii financiare a clientului, fie în adaptarea condiţiilor de creditare şi garantare atât la specificul proiectului cât şi al clientului.
Spre exemplu, la evaluarea proiectului propus finanţării există situaţii în care clienţii nu dispun de studii de fezabilitate sau de oportunitate. În astfel de situaţii, înregistrări istorice ale consumurilor de energie sub toate formele precum şi estimări ale beneficiilor financiare ce ar putea rezulta în urma realizării proiectului sunt suficiente pentru a evalua performanţele investiţionale (perioada brută de recuperare, rata internă de rentabilitate, venitul net actualizat etc.) ale proiectului supus evaluării Fondului.
Referitor la bonitatea financiară a clienţilor săi, Fondul nu îşi limitează colaborarea numai la cei a căror activitate demonstrează rezultate financiare de excepţie ci ia în considerare şi clienţi ale căror situaţii financiare deşi modeste sau chiar vremelnic necorespunzătoare, prezintă tendinţe de ameliorare inclusiv ca urmare a efectelor benefice pe care investiţiile propuse le-ar putea exercita după realizarea lor. Nu de puţine ori, o astfel de abordare caracteristică aşa numitelor „finanţări de proiect” a făcut posibilă colaborarea, acolo unde poate alţi finanţatori nu ar fi intervenit.
Adaptarea condiţiilor de creditare şi garantare atât la specificul proiectului cât şi al clientului reprezintă cea mai consistentă parte a asistenţei acordate de către Fond clienţilor săi. Corelarea performanţelor investiţionale şi a implementării proiectului, în termeni de durată de realizare, punere în funcţiune şi durată normată de utilizare cu condiţiile de creditare, în termeni de perioadă de graţie, perioadă de rambursare, ritmicitatea plăţilor ratelor de capital împrumutat şi, nu în ultimul rând, garanţiile pentru acoperirea riscului de creditare, reprezintă cea mai importantă diferenţiere faţă de ceea ce înseamnă, în mod tradiţional, creditarea investiţiilor în general şi în particular. Nu de puţine ori, justeţea afirmaţiei „proiectul îşi plăteşte creditul” s-a dovedit a fi întocmai.
Criterii de eligibilitate
- Finanţarea solicitată este de cel mult 1 milion dolari SUA; contractarea în dolari SUA, plăţile la cursul BNR în vigoare la data operaţiunii (conform OUG nr. 124/2001).
- Contribuţie proprie beneficiar minim 20% din valoarea totală a investiţiei din surse proprii (inclusiv c/v materiale, manoperă etc.) sau atrase (inclusiv resurse din instrumente structurale, alte credite bancare);
- Recuperarea investiţiei (preţuri fixe) de maximum 4 (5) ani.
- Investiţia aduce beneficii financiare, cel puţin 50% din acestea provenind din economia de energie (EE) sau de resurse energetice primare (valorificarea SRE).
Cerinţe impuse beneficiarilor
- Rezultate financiare pozitive sau care să indice potenţialul de dezvoltare şi de susţinere a investiţiei propuse spre finanţare (anii -3, -2, -1 şi anul curent).
- Autorizaţie de mediu existentă sau în curs de obţinere.
- Neimplicare în activităţi economice din industria tutunului, a alcoolului şi a armelor.
- Promovarea investiţiei în regim independent sau în parteneriat public – privat (PPP).
- Este preferabil ca investiţiile să fie făcute în tehnologii simple, verificate în practică.
În cazul utilizării de aparate de iluminat cu tehnologie LED, cerinţele minime şi criteriile de evaluare tehnică care vor fi îndeplinite de către beneficiari trebuie, în prealabil, solicitate Fondului Român pentru Eficienţa Energiei.
Unio Satu Mare, Transgex Oradea, CET Iaşi, Ulerom Vaslui, Someş Dej, Hârtia Buşteni, Chimcomplex Borzeşti, Electroprecizia Săcele şi Sortilemn Gherla sunt câteva exemple de operatori economici care au apelat la serviciile Fondului. Dintre aceştia, doar o parte au revenit cu noi solicitări de creditare. Eneas, Meir Energy Services şi Energy Serv, toate din Bucureşti, activând în mediul, deocamdată rarefiat şi în continuare complicat, al companiilor de servicii energetice (ESCO) au accesat creditarea ofertă de Fond, punând cu curaj în operă ceea ce în acest domeniu poartă denumirea de „finanţare prin terţi”.
Dorohoi şi Rovinari au fost cele mai însemnate unităţi administrativ – teritoriale care au apelat la creditare. Lor li s-au alăturat şi localităţile Bran, Pecica, Mociu, Tarna Mare, Merişani, Valea Iaşului, Cicăneşti şi Bustuchin, ca să menţionăm numai o parte dintre acestea. Sub oblăduirea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, toate acestea au operat fără niciun fel de „opinteli” creditarea comercială contractată cu Fondul. În unele cazuri, dar mereu ca urmare a impactului, inclusiv social, al investiţiilor realizate, o parte din primari „s-au reales”.
După experienţe reuşite cu Transgex şi Spitalul Judeţean, ambele din Oradea, şi CET Iaşi, în care a fost finanţată modernizarea alimentării cu căldură, Fondul a decis să abordeze un domeniu complicat, cel al sistemelor municipale de alimentare centralizată cu energie termică. Deloc facilă, o astfel de intervenţie purtând o solidă „amprentă socială” reprezintă prioritatea în activitatea viitoare. Dacă vom reuşi, veţi mai auzi de noi. Dacă nu, la fel. Oricum ne vom fi atins menirea!
Sursa: https://servelect.ro/revista-business-industry/; Business Industry Editia 2, Decembrie 2017
